Succesul Bitcoin și apariția criptomonedelor alternative

Bitcoin este renumit pentru variațiile mari ale preţului său, care a cunoscut până în prezent creşteri și scăderi spectaculoase, datorate în principal naturii speculative a monedei, dar şi a unor evenimente externe, cum ar fi pandemia de coronavirus din 2020 – 2021, care a determinat creșterea valorii bitcoin, perceput ca un refugiu în condițiile incertitudinilor legate de evoluţia monedelor naţionale ale țărilor afectate.

Succesul Bitcoin a dus în scurt timp la apariţia a numeroase alte criptomonede, adaptate pentru diverse utilizări sau clienți. Aceste criptomonede (altele decât bitcoin), cum ar fi Litecoin, ZCash, Stellar, Ripple, Ether, DASH, Monero și multe altele – sunt cunoscute ca monede alternative – altcoins, fiecare având propriile caracteristici.

Spre exemplu, Litecoin își propune să fie asemănător argintului, dacă ar fi să utilizăm pentru Bitcoin analogia aurului. Litecoin este mai progresiv în actualizările software și serveşte drept teren de testare pentru potentiale actualizări ale software-ului Bitcoin.

Zcash foloseşte dovezi ale muncii inovatoare, numite „zero informații”, care reprezintă o modalitate de a dovedi un fapt fără a dezvălui informații despre respectivul fapt. Aceasta sporeşte confidențialitatea datelor în utilizarea criptomonedelor, prin validarea tranzacţiilor fără dezvăluirea de informații despre expeditor, destinatar şi valoarea transferată.

Stellar şi Ripple au adus inovații importante prin noi algoritmi de consens federalizat, eliminând necesitatea de a irosi electricitate pentru a rezolva puzzle-uri criptografice de tip hash. Acestea sunt doar câteva exemple despre modul în care alte monede decât bitcoin încearcă să rezolve diverse probleme, creând în acelaşi timp un mediu cripto mult mai divers.

O problemă care a generat numeroase dezbateri se referă la scalabilitatea Bitcoin şi la capacitatea tehnologiei blockchain de a fi utilizată de un număr suficient de mare de persoane pentru a o face cunoscută. În contextul Bitcoin, acesta se referă la numărul de tranzacții pe care le poate confirma reţeaua într-o anumită perioadă de timp.

În iulie 2020, blocurile Bitcoin sunt create la fiecare 10 minute şi pot conține doar 1MB de tranzacții, ceea ce reprezintă aproximativ trei mii de tranzacții per bloc. Astfel, putem estima că blocul Bitcoin poate procesa aproximativ trei tranzacţii pe secundă.

În 2015, volumul tranzacțiilor a depăşit capacitatea reţelei, astfel încât blocurile nu au mai avut spaţiu, rezultatul fiind că tranzacţiile au rămas neconfirmate, nefiind incluse într-un bloc. Acest fapt a dus la apariţia unor noi variante, cum ar fi Bitcoin XT, Bitcoin Classic, Segregated Wittness (abreviat SegWit) şi, mai recent, SegWit2x, cu scopul de a îmbunătăți capacitatea de procesare a tranzacţiilor de către rețea.

Unele dintre aceste propuneri se bazează pe creşterea dimensiunii blocurilor, pentru a face faţă la mai multe tranzacţii, în timp ce altele modifică protocolul de bază. Fiecare dintre aceste soluții are avantajele şi dezavantajele ei.

Chestiunea scalabilității ridică o serie de întrebări privind guvernarea descentralizată, cum ar fi de exemplu ce facem când vrem să schimbăm Bitcoin? Guvernarea se referă în acest context la mecanismul prin care un protocol își poate face propriile modificări, însă în protocolul Bitcoin nu există codificat un astfel de mecanism.

În schimb, utilizatorii introduc propuneri de îmbunătățire a Bitcoin (Bitcoin Improvement Proposals sau BIP-uri), în afara reţelei Bitcoin, pe forumuri şi în discuții online, apoi comunitatea votează ad-hoc dacă doreşte sau nu implementarea respectivei modificări. Membrii nu pot face propuneri sau vota în mod direct privind actualizările software-ului Bitcoin, dar cu toate acestea mecanismul actual funcţionează.

(i) Verifică lista criptomonedelor actualizată în funcție de capitalizarea de piață.