Criptomonedele și impactul acestora asupra sistemului financiar

Începutul anului 2021 a marcat o creștere fulminantă a interesului pentru criptomonede și tehnologia blockchain. Mai mult decât atât, deși există în continuare atât aspecte pozitive cât și negative ale acestui fenomen, adevărul este că din ce în ce mai multe companii și corporații caută modalități de a integra tehnologia cripto și de a profita la maximum de avantajele sale, astfel încât noțiunea de criptomonede nu va dispărea prea curând.

Dacă te afli în căutarea unei oportunități de investiții și, prin urmare, te gândești să investești într-o criptomonedă sau pur și simplu ești curios cum poți utiliza această tehnologie pentru a-ți gestiona finanțele într-un mod mai sigur, atunci trebuie să fii conștient nu doar de potențialele sale beneficii, ci și de aspectele negative.

Apariția și răspândirea criptomonedelor a generat în rândul economiștilor reacții variate, însă o mare majoritate a acestora consideră că efectele negative ale acestora depăşesc potentialele efecte pozitive. Ei atrag atenția asupra volatilităţii mari a prețului acestora, asupra potenţialului speculativ ridicat, a riscului mare la care se supun investitorii în criptomonede, asupra faptului că bitcoin şi celelalte criptomonede nu sunt bani reali, dar şi asupra potențialului de destabilizare a sistemului financiar.

La momentul apariţiei bitcoin, băncile şi autorităţile de reglementare nu au arătat un interes deosebit față de criptomonede, reacțiile variind de la ignorare și reducere a fenomenului la o simplă speculaţie tehnologică, o simplă modă care va trece, la un oarecare interes faţă de avantajele tehnologiei blockchain.

Odată cu trecerea timpului și maturizarea sectorului criptomonedelor, s-a dovedit că, indiferent că îl privim ca simplu fenomen speculativ sau ca un semn al unor schimbări radicale a conceptului de bani, acesta are implicații profunde asupra sistemului bancar şi stabilității financiare.

În lumea burselor, există o zicală care spune că piețele sunt conduse doar de două forțe puternice: lăcomia și frica. Această zicală s-a potrivit până în prezent foarte bine și în lumea criptomonedelor. Dincolo de considerațiile pur tehnice (care într-adevăr sunt extrem de interesante), succesul la scară mai largă a criptomonedelor, în afara lumii entuziaştilor pasionați de tehnologie, s-a bazat strict pe combinația de lăcomie (obţinerea de câştiguri rapide în mod facil) și frică (frica de a nu pierde o oportunitate de a face bani).

De asemenea, devalorizarea masivă a bitcoin s-a datorat în parte și fricii deținătorilor respectivei criptomonede de a nu pierde bani, ceea ce a dus la reducerea cererii şi vânzarea de bitcoin, după acelaşi principiu ca şi cel al panicii bursiere. Recenta lansare de către Facebook a unei criptomonede proprii, Libra, dovedeşte că filozofia libertariană născută în Silicon Valley, care are ca scop eliminarea rolului statului în economie și societate, combinată cu considerații extrem de pragmatice şi mercantile aferente goanei după profit, a găsit în criptomonede un instrument util pentru atingerea scopurilor companiei, dar care are potențialul de a destabiliza sistemul financiar internațional.

Mediul bancar nu a fost extrem de entuziast față de criptomonede, doarece filozofia din spatele acestora susține înlocuirea serviciilor băncilor prin transferul direct de valoare între persoane private, folosind criptomonedele și eliminând nevoia de a apela la bănci şi de a plăti comisioane de transfer, afectând negativ veniturile băncilor.

Criptomonedele au atras însă acea parte a mediului de afaceri interesată de speculație, deoarece câştigurile potenţiale păreau atractive. Pe de altă parte, autorităţile nu au văzut cu ochi buni apariţia tehnologiei blockchain şi a criptomonedelor, deoarece ele au fost strâns legate (cel puțin la inceput) de activităţi ilegale (să ne amintim de Silk Road), dar şi datorită potențialului destabilizator pe care acestea îl pot avea asupra sistemului financiar.

Prin urmare, autorităţile statului şi băncile centrale au început să ia măsuri pentru a descuraja utilizarea bitcoin şi a altor criptomonede. Activele (cum ar fi bitcoin) utilizate în ecosistemul criptomonedelor, au anumite caracteristici ale unei monede (sunt utilizate ca mijloc de plată), dar nu pot fi considerate monede reale, deoarece nu se bazează pe active reale şi nu sunt garantate de nici o autoritate.

Criptomonedele nu au valoare intrinsecă, iar valoarea de piaţă a acestora se bazează pe credința că vor putea fi schimbate ulterior contra unor bunuri sau servicii sau altă monedă suverană. Susținătorii criptomonedelor aduc adesea argumentul că nici monedele emise de un stat nu s-ar baza pe altceva decât pe încredera populaţiei în ele şi nu au valoare intrinsecă. Este adevărat, însă aceştia nu mai precizează că monedele suverane au în spate o economie reală şi o bancă centrală care acționează pentru menţinerea încrederii în ele şi a stabilităţii acestora.

În cazul criptomonedelor, nu există nici o autoritate care să acționeze pentru promovarea stabilității valorii acestora, aceasta fiind influențată doar de forţele pieţei şi de speculaţii, ceea ce explică volatilitatea extrem de mare a acestora. Valoarea criptomonedelor este dată de disponibilitatea persoanelor care fac tranzacții de a le considera ca având o anumită valoare, prin urmare aceasta este direct proporţională cu numărul de persoane care sunt dispuse să le accepte.

Să ne amintim de eforturile mari depuse la începuturile bitcoin, când acesta era utilizat doar de câțiva entuziaşti, care au considerat o mare victorie că au plătit 10.000 BTC pentru două pizza. Acesta este motivul pentru care oponenții ideii consideră criptomonedele ca având caracteristicile unei scheme piramidale.

Aceasta nu înseamnă însă că ideea nu poate funcționa, după cum ne dovedesc nenumăratele companii de tip MLM, de la Amway la DoTerra, care au cifre de afaceri impresionante. Problema în cazul criptomonedelor este că numărul persoanelor și firmelor dispuse să accepte bitcoin, de exemplu, este mult prea redus (din motive legate de tehnologia blockchain, care limitează numărul de bitcoin existenți pe piaţă, dar şi din motive de încredere) ca respectiva criptomonedă să poată vreodată să devină o monedă în sensul propriu al cuvântului.

Ce s-ar întâmpla însă dacă s-ar găsi o soluție prin care scara de utilizare a criptomonedelor s-ar extinde? Pe de o parte, criptomonedele chiar ar putea deveni o alternativă la monedele clasice, dar pe de altă parte, consecințele asupra stabilității financiare ar fi cu atât mai grave. Prin urmare, chiar daca domeniul este încă în dezvoltare, nu putem să continuăm să ignoram implicațiile asupra stabilității financiare (și implicit asupra securităţii economice a unei ţări) ale criptomonedelor.

Judecând după ascensiunea industriei cripto de la începutul anului 2021, care se datorează în mare parte insecurității financiare generate de pandemia COVID-19, putem anticipa că adopția criptomonedelor a început deja la scară planetară, astfel că nu ne rămâne decât să așteptăm și să observăm care vor fi efectele pe termen lung și în ce fel ar putea influența criptomonedele evoluția (sau involuția) sistemului financiar la nivel global.

 

(i) Verifică lista criptomonedelor actualizată în funcție de capitalizarea de piață.