Investițiile în criptoactive sunt extrem de volatile și nereglementate în unele țări din UE. Nu există protecție pentru consumatori. Se pot aplica taxe pe profituri.
Ce este și cum a apărut Ethereum
După Bitcoin, Ethereum este cea mai cunoscută și influentă platformă de blockchain. Conceptul Ethereum a fost prezentat la sfârșitul anului 2013, de către Vitalik Buterin, atunci în vârstă de 19 ani, student la Universitatea Waterloo în Canada. Fiul unui programator rus emigrat în Canada, acesta a demonstrat încă din şcoală abilități de copil supradotat, cu un talent deosebit la matematică.
Vitalik a aflat de conceptul de Bitcoin de la tatăl său şi treptat s-a implicat activ în mişcarea Bitcoin, scriind articole, participând la conferințe în domeniu și călătorind în diverse țări pentru a lua contact cu alți entuziaşti ai conceptului.
În 2013 a luat contact în Israel cu un grup de entuziaşti care dezvoltaseră două proiecte, Convert Coins şi Master Coins, prin care explorau utilizarea tehnologiei Blockchain pentru diverse alte aplicații, emiţând token (un tip special de simbol al valorii, asemănător unei criptomonede, care reprezintă un activ sau o utilitate) pe baza Bitcoin, ce permitea utilizatorilor să utilizeze contracte financiare etc.
Deşi tehnologia de bază era tot blockchain, ei confereau practic noi proprietăți tranzacţiilor din reteaua Bitcoin. Vitalik Buterin a analizat protocoalele pe care aceștia le utilizau și a realizat că era posibil să le generalizeze la scară uriaşă, înlocuindu-le funcționalitatea cu un limbaj de programare Turing complet.
În IT, un limbaj de programare Turing complet permite unui computer să rezolve orice problemă dacă i se furnizează algoritmul potrivit şi suficient timp şi memorie. Vitalik Buterin și-a prezentat ideea celor care aveau deja proiecte în domeniu, însă nu a avut succes, astfel încât a decis să o pună singur în practică, prin crearea Ethereum.
Ethereum este o platformă de calcul distribuit, publică, de tip open source, bazată pe tehnologia blockchain, care utilizează o versiune modificată a consensului lui Nakamoto și al cărei sistem de operare are ca și caracteristică funcționalitatea smart contracts (contracte inteligente).
Un ”Contract inteligent” (smart contract) este un protocol care are ca scop facilitarea, verificarea, negocierea sau punerea în aplicare a unui contract, pe cale digitală. Acesta permite desfasurarea unor tranzacții valide, ireversibile și care pot fi urmărite, fără implicarea unor terțe părți care să le certifice validitatea.
Susţinătorii conceptului consideră că multe dintre clauzele contractuale pot fi parţial sau în totalitate autoexecutate, scopul fiind atingerea unui nivel de securitate superior contractului juridic tradițional și diminuarea costurilor tranzacțiilor asociate contractelor. Conceptul de contracte inteligente este implementat de numeroase criptomonede, însă platforma Ethereum a fost prima care a propus această idee.
În contextul tehnologiei blockchain, contractele inteligente sunt utilizate în mod specific pentru calculele realizate în cadrul unui lanț de blocuri sau a unui registru distribuit. În acest sens particular, utilizat de Ethereum sau IBM, contractul inteligent nu este neapărat legat de conceptul clasic de contract, ci poate fi orice tip de program pe calculator.
Criptomoneda (token) asociată platformei Ethereum se numeşte Ether. Ea poate fi transferată între conturi și poate fi utilizată pentru a recompensa nodurile (computerele) participante la activitatea de ”minerit” pentru calculele desfăşurate.
Ehtereum furnizează o maşină virtuală de tip Turing-complete, numită Maşina Virtuală Ethereum (Ethereum Virtual Machine – EVM), care execută scripturi utilizând o reţea internațională de noduri publice. Cu alte cuvinte, orice tip de cod care poate rula pe un computer obişnuit, poate fi rulat și pe Ethereum.
Între Bitcoin şi Ethereum există similitudini și deosebiri. Rețeaua Bitcoin funcţionează ca rezervă de valoare, fiind construită în jurul monedei bitcoin, având ca scop principal să fie un mediu în care să se desfăşoare tranzacţii de plată şi să se depoziteze active. Cu alte cuvinte, o alternativă la monedele clasice. Ethereum, pe de altă parte, a fost dezvoltat în mod special ca o platformă pentru a executa ”contracte inteligente” şi aplicații peer-to-peer – între două părți.
În 2015 a fost lansată prima variantă publică de Ethereum, numită Frontier. Deşi era mai mult în fază de testare, cu un format minimal și doar o linie de comandă, aceasta a permis dezvoltatorilor să testeze live mediul prin construirea de aplicații descentralizate. Când platforma a fost considerată suficient de stabilă a migrat spre versiunea Homestead, în martie 2016, când rețeaua a fost lansată în mod oficial, demonstrând noua generație de tehnologie blockchain și permițând dezvoltatorilor mai multă libertate, fiind mult mai ușor de utilizat.
La momentul respectiv, Ethereum avea deja o prezenţă semnificativă pe piața criptomonedelor, cu 5.100 de noduri active, comparativ cu 6.000 ale Bitcoin, cu o valoare cumulată a tokenilor Ether de peste 1 miliard de dolari. Ether începuse să fie tranzacționată de numeroase platforme de schimb de criptomonede, ceea ce a dus la o creştere rapidă a valorii acesteia.
De asemenea, platforma a atras atenția corporațiilor ca IBM și Microsoft, care aveau la vremea respectivă două proiecte pe platforma Ethereum şi au propus lui Vitalik Buterin şi echipei sale să colaboreze.
O idee inovatoare legată de conceptul Ethereum este cea a Organizaţiilor Autonome Descentralizate (DAO – Decentralized Autonomous Organizations), care sunt organizaţii (în sensul de grup de utilizatori) ce funcționează pe baza unor reguli codificate într-un program de computer.
Aceste organizaţii se doresc a fi transparente, controlate de utilizatori (investitori) şi nu sunt influențate de o entitate centrală. Istoricul tranzacțiilor financiare şi regulile care stau la baza unei DAO sunt păstrate prin intermediul blockchain-ului Ethereum.
Ideea de DAO a fost pusă în aplicare pe Ethereum prin „TheDAO”, care a fost un proiect specific de Organizaţie Autonomă Descentralizată, cu scopul de funcţiona ca un fond de capital de risc (o formă de finanţare a firmelor sau proiectelor în faza de start-up, prin care aceste firme pot atrage capital dacă se consideră că au potenţial ce creştere) descentralizat.
Obiectivul The DAO era să creeze un model de afaceri descentralizat pentru organizaţii comerciale și necomerciale. TheDAO nu avea o structură clasică de management sau consiliu de administrație, caracterul descentralizat al TheDAO permițându-le investitorilor să voteze şi să decidă asupra modului în care fondurile existente vor fi alocate sau nu diverselor proiecte sau firme start-up.
TheDAO nu aparținea unui stat, ceea ce a ridicat semne de întrebare privind modul în care autoritățile guvernamentale ar trebui să acționeze în cazul fondurilor de investiții fără naţionalitate sau structură juridică. TheDao, rulând pe platforma Ethereum, a fost înființat prin adunarea de fonduri tip crowdfunding, concretizată prin vânzarea de tokenuri, în mai 2016, stabilind recordul de cea mai mare campanie de crowdfunding din istorie.
Utopia nu a durat mult, deoarece în iulie 2016 hackerii au exploatat o eroare în codul de bază, reuşind să transfere aproape o treime din fondurile TheDAO (tokenuri Ether în valoare de 120 milioane dolari) într-un alt cont. În urma acestui furt spectaculos, comunitatea Ethereum a fost impărţită în două: o parte din comunitatea Ethereum a propus să se sfideze protocolul şi practic să se anuleze atacul, modificând blockchain-ul inițial Ethereum pentru a restaura fondurile furate, pe când alți utilizatorilor au respins această idee. Rezultatul a fost o divizare a Ehtereum în două blockchain-uri active separate, Ethereum şi Ethereum Classic, fiecare cu criptomoneda proprie.
În 2017, cotaţia ether pe bursa GDAX s-a prăbuşit, pentru scurt timp, la 0,1 USD per ether, datorită unei comenzi masive de vânzare, ca ilustrare a naturii speculative a criptomonedelor, deoarece preţul acestora nu este ancorat de o economie reală, depinzând exclusiv de perceptia publicului.
În cazul Ethereum, cauzele prăbuşirii au fost multiple. Pe de o parte, speculațiile cu privire la deciziile pe care Comisia pentru Valori Mobiliare și Burse din SUA (SEC) le-ar fi luat cu privire la atacul asupra TheDAO au dus la o scădere a prețurilor, deoarece o reglementare sporită din partea agenției guvernamentale ar fi însemnat apariţia unor bariere în tranzacționarea criptomonedelor.
Pe de altă parte, apariţia unor fonduri tranzacționate la bursă bazate pe criptomonede, cum ar fi Winklevoss ETF Bitcoin (chiar dacă ulterior ideea a fost respinsă de SEC) ar fi însemnat că o persoană obişnuită ar putea investi în criptomonede fără să se complice cu participarea pe site-uri de schimb sau cu stocarea tokenurilor.
Ofertele iniţiale de monedă – ICO – au fost, de asemenea, un factor de influenţă determinant asupra prețului ether. Fondurile de capital de risc au început, de asemenea, să investească în tehnologia Ethereum, fie prin ICO, cum ar fi Blockchain Capital, sau direct în token, cum ar fi Polychain Capital.
Având în vedere interesul exploziv din jurul criptomonedelor, contagiunea sau ”frica de a fi lăsat pe dinafară” (FOMO) joacă un rol în deciziile de investiţii ale multor oameni. Cu consecinţe şi bune şi rele, oamenii nu vor să rateze ”următorul bitcoin” şi ajung să investească în criptomonede ca ether, împingând în sus prețul într-o buclă de feedback pozitiv.
Faptul că preţurile bitcoin şi ale altor alte criptomonede au început să fie diseminate prin mass-media, oferte prin telefon sau pe rețele de socializare gen Twitter au contribuit la creşterea acestei contagiuni.
Circumstanțele economice și politice precum Brexit, alegerea lui Donald Trump, războiul împotriva numerarului din India, incertitudinea generată de pandemia de Covid 19 contribuie de asemenea la creșterea preţului criptomonedelor deoarece aceste evenimente au tendința de a submina încrederea oamenilor în sistemele centralizate și de a îi determina să prefere sistemele descentralizate cum ar fi criptomonedele, rezultatul fiind o bulă speculativă.
Treptat, investițiile în criptomonede au evoluat spre sfera publică, ele nu mai sunt o activitate marginală, desfăşurată de câțiva pasionați sau revoltați împotriva sistemului, fapt ilustrat și de modificarea tipologiei persoanelor care investesc în ele.
Investițiile în criptoactive sunt extrem de volatile și nereglementate în unele țări din UE. Nu există protecție pentru consumatori. Se pot aplica taxe pe profituri.
(i) Verifică lista criptomonedelor actualizată în funcție de capitalizarea de piață.