Ce este Bitcoin Halving? Despre ”înjumătățirea Bitcoin”, pe înțelesul tuturor

Ultimul Bitcoin Halving (înjumătățirea Bitcoin) a avut loc pe 11 mai 2020, iar următoarea înjumătățire va avea loc probabil în 2024. Dar ce este de fapt înjumătățirea (halvingul), cum afectează prețul și ce înseamnă pentru mineri și perspectivele pe termen lung ale criptomonedei?

Bitcoin halving, cunoscută și sub numele de „the halvening”, este numele dat unuia dintre cele mai spectaculoase evenimente din istoria Bitcoin.

Începând cu mai 2020, numărul de criptomonede Bitcoin (BTC) care intră în circulație la fiecare 10 minute – proces cunoscut sub numele de recompense de bloc – a scăzut la jumătate, de la 12,5 la 6,25. Este o etapă care a fost ușor prevăzut, deoarece se întâmplă la fiecare 210.000 de blocuri (aproximativ la fiecare patru ani) și se întâmplase de două ori înainte de 2020.

Posibilitatea îmbogățirii rapide este principalul motiv care atrage atât de multă atenție asupra acestor evenimente. Numărul de bitcoini noi care intră în circulație se micșorează, dar cererea ar trebui, teoretic, să rămână aceeași, ceea ce, în condiții normale, va duce la creșterea prețului bitcoinului.

Bitcoin Halving-ul a inspirat dezbateri pasionale despre predicțiile prețurilor Bitcoin și modul în care va răspunde piața.

„Teoria este aceea că, dacă minerii vor avea mai puțin de vândut, vor exista mai puține criptomonede Bitcoin disponibile pentru a fi cumpărate”, a spus Michael Dubrovsky, cofondator al PoWx, o organizație non-profit cu activitate în domeniul de cercetare criptografică.

Cu toate acestea, în ceea ce privește funcționarea monedei, scăderea periodică a ratei minare a Bitcoin ar putea avea o semnificație mai profundă decât orice mișcare a prețurilor pe termen scurt. Recompensa de bloc este o componentă importantă a Bitcoin, una care asigură securitatea sistemului în sine. Pe măsură ce recompensele scad la zero în deceniile următoare, aceasta ar putea destabiliza stimulentele economice care stau la baza securității Bitcoin.

Dacă încerci să afli mai multe despre acest subiect complex, iată tot ceea trebuie să știi despre evenimentul cunoscut sub numele de Bitcoin Halving.

Ce este Bitcoin Halving

Noile criptomonede Bitcoin intră în circulație sub formă de recompense de bloc, produse de eforturile „minerilor” care folosesc echipamente electronice scumpe pentru a le câștiga sau „a le mina”.

Aproximativ o dată la patru ani, numărul total de bitcoini pe care minerii îi pot câștiga este înjumătățit.

În 2009, sistemul a recompensat minerii de succes cu 50 de bitcoini la fiecare 10 minute. Trei înjumătățiri mai târziu, 6,25 bitcoini sunt distribuiți la fiecare 10 minute.

Procesul se va încheia odată ce numărul de bitcoini în circulație va ajunge la 21 de milioane. O estimare populară este aceea că evenimentul va avea loc undeva în apropierea anului 2140.

Cine a ales programul de distribuție Bitcoin? De ce?

Creatorul Bitcoin, cunoscut sub pseudonimul Satoshi Nakamoto, care ar putea fi o persoană sau o echipă întreagă, a dispărut la aproximativ un an după ce el, ea sau ei au lansat software-ul în mod public. Deci, el sau ea sau ei (vom opta pentru „ei” de acum înainte) nu mai sunt prin preajmă pentru a explica de ce au ales această formulă specifică pentru adăugarea de noi bitcoini în circulație.

Dar primele e-mailuri scrise de Nakamoto au făcut o oarecare lumină asupra acestui concept.

La scurt timp după lansarea cărții albe Bitcoin, Nakamoto a rezumat diferitele moduri în care politica monetară aleasă de ei (programul prin care minerii primesc recompense în bloc) ar putea funcționa, explicând circumstanțele în care ar putea duce la deflație (atunci când puterea de cumpărare a unei monede crește) sau inflație (când prețurile bunurilor și serviciilor achiziționabile cu o monedă sunt în creștere).

În acel moment, Nakamoto nu ar fi putut ști câți oameni vor folosi noii bani digitali (sau dacă îi va folosi cineva).

Ei au dezvoltat foarte puțin despre motivul pentru care au ales formula respectivă: „Monedele trebuie distribuite inițial cumva și o rată constantă pare cea mai bună formulă”, au scris ei la acel moment.

Cu majoritatea monedelor emise de stat, o bancă centrală, cum ar fi Rezerva Federală SUA, are la dispoziție instrumente care îi permit să adauge sau să elimine dolari din circulație. De exemplu, dacă economia este liberă, Fed poate crește circulația și poate încuraja împrumuturile achiziționând valori mobiliare de la bănci. Alternativ, dacă Fed vrea să scoată dolari din economie, poate vinde titluri de valoare din contul său.

În bine sau în rău, bitcoinul este puțin diferit. În primul rând, programul de aprovizionare este stabilit de la bun început, în totalitate.

Spre deosebire de politica monetară a monedelor emise de stat, care se desfășoară prin procese politice și instituții conduse de oameni, politica monetară a Bitcoin este scrisă într-un cod partajat în întreaga rețea. Schimbarea acestuia ar necesita o producție imensă de coordonare și acord în întreaga comunitate de utilizatori Bitcoin.

„Spre deosebire de majoritatea monedelor naționale cu care suntem familiarizați, bitcoin a fost conceput cu o ofertă fixă ​​și un program de inflație previzibil. Vor exista doar 21 de milioane de criptomonede bitcoin. Acest număr predeterminat îi face să fie puțini, iar această lipsă, alături de utilitatea lor, influențează în mare măsură valoarea lor de piață”, a scris compania de portofele cripto Blockchain.com într-o postare pe blog înainte de bitcoin halving-ul din 2016.

Un alt aspect unic al Bitcoin este că Nakamoto a programat recompensa blocului să scadă în timp. Acesta este un alt mod în care bitcoin diferă de norma pentru sistemele financiare moderne, în care băncile centrale controlează oferta de bani.

Dacă ar fi adoptat pe scară largă, Bitcoin ar putea reduce potențialul pe care îl au băncile și guvernele cu privire la politica monetară, inclusiv salvarea instituțiilor aflate în dificultate. După cum se arată în recompensa de bloc, nicio entitate centrală nu poate crea bitcoin în afara programului strict.

Cum influențează halving-ul prețul Bitcoin

Un bitcoin halving atrage atât de multă atenție pentru că mulți cred că evenimentul va duce la o creștere a prețului. Adevărul este că nimeni nu știe ce se va întâmpla.

Bitcoin a cunoscut până acum trei înjumătățiri, pe care le putem privi ca precedente.

Înjumătățirea din 2012 a oferit prima demonstrație a modului în care piețele ar răspunde la programul de aprovizionare neortodox al Nakamoto. Până atunci, comunitatea Bitcoin nu știa cum va afecta rețeaua o scădere bruscă a recompenselor. După cum sa dovedit, prețul a început să crească la scurt timp după înjumătățire.

Pe 16 iulie 2016, ziua celei de-a doua reduceri la jumătate, prețul Bitcoin a scăzut cu 10%, până la 610 dolari, dar apoi a revenit la prețul inițial.

Deși impactul imediat asupra prețului bitcoin a fost mic, piața a răspuns în cele din urmă pe parcursul anului care a urmat celei de-a doua reduceri la jumătate. Unii susțin că creșterea a fost un rezultat întârziat al halving-ului. Teoria este că atunci când oferta de bitcoin scade, cererea de bitcoin va rămâne aceeași, împingând prețul în sus. Privind prețul Bitcoin la 365 de zile după a doua înjumătățire, putem vedea că a crescut cu 284%, la 2.506 USD.

Privind la cea mai recentă înjumătățire, putem vedea, de asemenea, că prețul Bitcoin a continuat să evolueze în mod optimist la un an întreg după ce a avut loc evenimentul. De data aceasta, a crescut cu peste 559%.

De ce primesc minerii aceste recompense

Bitcoin nu ar funcționa deloc fără recompense de bloc.

Așa cum a spus cercetătorul independent cunoscut sub pseudonim ”Hasu”, există două componente care fac Bitcoin să funcționeze. “Bitcoin’s ledger state should answer the question of ‘who owns what, when?”.

Prima parte, „who owns what”, se rezolvă prin criptografie. Numai proprietarul unei chei private (care este ca un cod secret de acces) poate cheltui bitcoinul.

„A doua parte („ when ”) este marea provocare și a rămas nerezolvată înainte de Bitcoin”, a explicat Hasu. În caz contrar, este ușor ca oamenii să-și „cheltuiască dublu” monedele, creând în mod eficient ”bani din nimic”.

Fără recompense de bloc, rețeaua ar fi în haos. Hasu explică faptul că, dacă au suficientă putere de calcul, minerii pot ataca rețeaua în două moduri: ”cheltuind dublu” monedele sau oprind tranzacțiile. Dar sunt puternic motivați să nu încerce asta, pentru că atunci riscă să-și piardă recompensele.

Cu cât minerii au mai multă putere de calcul, cu atât este mai greu ca cineva să atace rețeaua, deoarece un atacator ar trebui să dețină o parte semnificativă din această putere de procesare, cunoscută sub numele de hashrate, pentru a executa un astfel de atac.

Cu cât minerii pot câștiga mai mulți bani prin recompense de bloc, cu atât mai multă putere minieră merge la Bitcoin și, astfel, rețeaua este mai protejată.

Ce se întâmplă atunci când recompensele de bloc devin foarte mici sau se reduc cu totul?

Există desigur ipoteza conform căreia scăderea periodică a recompenselor ar putea deveni în cele din urmă o problemă.

Minerii au nevoie de un stimulent pentru a face ceea ce fac. Trebuie să fie plătiți. La urma urmei, nu folosesc computere scumpe, care consumă electricitate, fără a fi recompensați în vreun fel.

Dar consecința declinului recompenselor de bloc este aceea că, în cele din urmă, va scădea la zero.

Taxele de tranzacție, pe care utilizatorii le plătesc de fiecare dată când trimit o tranzacție, sunt un alt mod în care minerii câștigă bani. (Teoretic, aceste taxe sunt opționale, deși, ca o chestiune practică, o tranzacție fără taxe va trebui să rămână mult timp în așteptare pentru a fi procesată dacă rețeaua este aglomerată; dimensiunea taxei este stabilită de utilizator sau de software-ul portofelului lor.) Se așteaptă ca taxele să devină o sursă mai importantă de remunerare pentru mineri pe măsură ce recompensa de bloc scade.

„În câteva decenii, când recompensa devine prea mică, taxa de tranzacție va deveni principala compensație pentru noduri. Sunt sigur că peste 20 de ani, va exista fie un volum de tranzacții foarte mare, fie nu va exista volum”, a scris Nakamoto.

Dar, de foarte mult timp, cercetătorii Bitcoin au luat în calcul posibilitatea ca taxele de tranzacție să nu fie suficiente. În primul rând, aceasta înseamnă că tranzacțiile ar trebui să crească în timp pentru a menține rețeaua în siguranță.

„Acest lucru nu poate funcționa cu adevărat fără costuri de tranzacție foarte scumpe, deoarece Bitcoin nu poate procesa cantități uriașe de tranzacții pe lanț”, a spus Dubrovsky.

Și, după cum s-a discutat mai sus, recompensele miniere atrag mai multă putere de calcul către Bitcoin, întărind-o împotriva atacurilor care încearcă să ocolească regulile rețelei. Nu este însă clar dacă, în viitor, o recompensă de bloc va avea aceeași atracție pentru mineri, chiar și atunci când este suplimentată cu taxe.

„Nu cred că această înjumătățire va face Bitcoin semnificativ mai puțin sigur, dar în opt până la 12 ani ne-am putea găsi într-o zonă fierbinte”, a spus Hasu.

O parte a problemei este că, la mai bine de un deceniu de la nașterea Bitcoin, piața își află încă adevăratul cost al protejării rețelei împotriva atacatorilor.

Hasu a mai spus că „speră” că taxele de tranzacție vor fi suficiente pentru a asigura securitatea Bitcoin, dar consideră că merită să anticipăm și „cel mai rău caz”. Cel mai rău caz ar putea fi acela că cererea de spațiu de bloc nu crește atât de mult cât ar fi necesar. Ca rezultat, recompensele de bloc ar avea în cele din urmă ”tendința să ajungă la zero.”

(i) Verifică lista criptomonedelor actualizată în funcție de capitalizarea de piață.